atitudini si perceptii
Puterea comunicarii
|
deschiderea Qualidra Maxima
Esenta informarii
|
sfera cunoasterii
Deschiderea de noi orizonturi
|
|
|
FENOMENUL DE CONDENS
Condensul apare pe suprafata cea mai rece a ferestrei in momentul in care cantitatea de umiditate din aerul interior depaseste limita de saturatie a aerului la temperature suprafetei interioare reci.
Īn principiu, poate aparea condensul pe suprafata interioara a geamului termoizolator, respectiv a ramelor. Se vorbeste īn acest caz si de formarea apei exsudate sau a apei de condens. Acest fenomen nu trebuie confundat cu condensarea din spatiul intermediar al geamurilor termoizolatoare care reprezinta un caz foarte rar de defect de executie.
Cauzele formarii apei de condens pe geamul termoizolator,sub ramele ferestrelor sunt explicate īn continuare.
Īn locuinta se produc permanent vapori de apa. Sa luam ca exemplu urmatoarele cantitati zilnice:
- Din aerul respirat de om: cantitatea zilnica 1-2 litri;
- Din gatit : pāna la 2 litri īntr-o gospodarie de 4 persoane;
- Activitatile gospodaresti [baie, spalatul rufelor, udatul florilor] aduc pāna la 3 litri īntr-o gospodarie de 4 persoane.
Aceste cantitati se gasesc permanent ca vapori de apa, invizibili īn aer. Astfel un metru cub de aer la O0 C poate sa contina o cantitate maxima de 5g (reprezentānd 5 cm3) vapori de apa. Daca temperatura īncaperii creste, atunci aerul poate primi o cantitate mai mare de apa. Astfel la 200 C vom avea 17g si la 3O0 C se ajunge la 30 g la m3.
Daca īn aer este continuta cantitatea maxima de vapori de apa, atunci aerul nu mai primeste umiditate īn forma de vapori de apa si devine aer saturat cu umiditate relativa a aerului de 100%.
Ca exemplu, sa consideram un spatiu cu 15m2 suprafata si 2,5 m īnaltime cu un volum de aproximativ 38 m3. Daca aerul are o temperatura de 230 C, atunci pluteste īn acest spatiu, la 100% umiditatea aerului, aproape 1 litru de apa sub vapori invizibili. Daca īn timpul noptii temperatura din camera scade cu cāteva grade, atunci o parte din vaporii de apa din aer condenseaza pe suprafetele reci existente: geamuri sau profile.
Formarea condensului apare si atunci cānd umiditatea aerului din īncapere este conform raportului ridicata, iar temperatura suprafetei de pe partea interioara a geamului este coborata.
Condensarea īncepe īntotdeauna de la marginea geamului unde pot exista zone neetansate corespunzator.Circulatia aerului cald care ,,spala geamurile poate fi īmpiedicata de un pervaz prea larg peste radiator ceea ce duce la aparitia condensului pe geam cu prioritate la partea de jos.
Īn īncaperile mai putin īncalzite poate aparea condens īn zilele reci si la ferestrele cu geam termoizolator. Acesta se datoreaza faptului ca spatiul respectiv este saturat cu vapori de apa produsi de respiratia pe timpul noptii la o temperatura joasa.
Īn plus precizam ca formarea apei de condens poate aparea nu numai la geamurile sau ramele ferestrelor, ci si pe toate suprafetele reci ceea ce duce īn final la umezeala si formarea mucegaiului pe pereti.
Formarea condensului se poate stopa prin respectarea anumitor reguli.
a) Folosirea profilelor de PVC cu 3-6 camere de aer sau aluminiu cu clasa 2.1 respectiv, clasa 1.0 (de calitate germana);
b) Folosirea geamurilor termoizolatoare de joasa emisivitate (sticla LOW E) si cu argon sau kripton, care fac ca pierderea de caldura sa fie cu 50-100% mai mica de cāt īn cazul unui geam termoizolator obisnuit; Un geam termoizolator de joasa emisivitate (LOW E), la 100 C īn exterior si + 200 C are pe foaia de geam de la interior + 170 C, fata de un geam termoizolator obisnuit pe care, īn aceleasi conditii, sunt numai + 90 C (PUNCTUL DE CONDENS exista deja).
c) Montajul ferestrelor de la mijlocul parapetului catre interior (īn zona calda);
d) Etansarea riguroasa a tāmplariei pe conturul ramelor atāt la interior cāt si la exterior;
e) Folosirea pe contur a benzii comprimate, care īmpiedica trecerea umezelii din exterior;
f) Aerisirea frecventa a spatiilor respective, deoarece tāmplaria moderna din PVC sau aluminiu opreste transferul de aer.
Utilizatorii locuintelor care au ferestre noi, ar trebui sa tina seama de adaptarea la noile conditii de aerisire. Vechile ferestre erau de regula neetanse si permiteau un schimb permanent de aer. Īn cazul noilor ferestre, mult mai etanse , schimbul de aer necontrolat nu mai este posilbil, astfel īncāt locatarii trebuie sa asigure aerisirea suplimentara a īncaperilor, pentru a evita formarea condensului.
Īncaperile care se gasesc īn partea de nord a locuintelor se racesc iarna mai mult. Aveti grija ca aceste īncaperi sa fie īncalzite ceva mai bine decāt cele din sud sau sa suplimentati izolatia termica a acestora. De asemenea temperaturile din locuinta dumneavoastra sa nu difere de la o īncapere la alta.
Dimineata se recomanda aerisirea spatiilor aproximativ 20 de minute iar dupa īnchiderea ferestrelor, īncalzirea sa fie uniforma si la temperaturi moderate.
O micsorare a condensului poate fi obtinuta si printr-o modificare a circulatiei aerului cald, respectiv printr-o dispunere favorabila a instalatiilor de īncalzire. Curentul de aer cald trebuie sa treaca de-a lungul ferestrei, astfel īncāt sa fie posibili coeficienti mai mari de transmitere a caldurii. Specialistii Institutului de la Rosenheim mentioneaza influenta asa numitului unghi mort. Problema nu este noua numai ca nu i se acorda atentia cuvenita. Īn cazul prezentei glafurilor interioare, care acopera elementele de īncazire poate fi redus riscul aparitiei condensului, prin realizarea īn acestea a unor fante sau perforatii.
Sursa: http://www.pptt.ro
|